bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Site dedicat studenţilor de la FSEGA Cluj Extract from An inconvenient truth - Al Gore

Efectele încălzirii globale - pg.7

Ritmul străvechi al anotimpurilor pământene – vară, toamnă, iarnă, primăvară – se schimbă şi el, pe măsură ce anumite părţi ale lumii se încălzesc, mai repede ca altele.
Un studiu efectuat în Olanda, acum 25 de ani, arăta că momentul culminant al perioadei de sosire a păsărilor migatoare era 25 aprilie. Puii acestore ieseau din ouă aproximativ cu şase săptămâni mai târziu, adică tocmai la timp pentru a prinde momentul de vârf al sezonului omizilor. Acum, păsările sosec tot la sfârşitul lui aprilie, dar omizile se dezvoltă cu două săptămâni mai devreme, aşa că mamele nu mai au la dispoziţie această sursă pentru puii lor. Drept urmare, puii sunt în primejdie.

Multe specii de animale din diverse părţi ale lumii sunt ameniţate de schimbările climatice, iar unle sunt chiar pe cale de dispariţie  - parţial din cauza încălzirii globale şi parţial din cauza aglomerărilor umane în locurile în care ele obişnuiau să vieţuiască.
De fapt ne confruntăm cu ceea ce biologii numesc “o criză a dispariţiei în masă”, rata distrugerilor fiind de 1000 de ori mai mare decât cea normală, din trecut.
Mulţi dintre factorii care constribuie la acest val de dispariţii sunt responsabili şi pentru criza mediului. Cele două fenomene sunt în legătură strânsă. Spre exemplu, distrugerea pădurilor amazoniene duce la dispariţia multor specii şi, în acelaşi timp, la creşterea cantotăţii de CO2 din atmosferă.
Specii în primejdie, din pricina încălzii globale: broasca de sticlă, lemurian-şoarece, gâsca cu frunte albă, balena ucigaşă, albatros, pinguin imperial, broasca aurie, pinguin macaroni, coqui (brosca de copac), cormoran nezburător, foca artică, cocori, pinguin cu ochii gabbeni, urs polar, gâsca cu piept roşu, leopard de mare.

 

Pinguini imperiali

Pingini imperiali

Sursa: http://www.mravec.com/images/wild/penguin.jpg --- ^sus

Recife de corali, care sunt la fel de importante pentru vieţuitoarele din ocean ca şi pădurile virgine pentru cele de pe uscat, pier în număr mare din pricina încălzirii globale.
În 2005 (cel mai fierbinte an din istorie), s-au înregistrat pierderi masive de recife de coral, inclusiv unele care erau sănătoase şi înfloritoare încă de pe vremea când Columb a ajuns prima dată pe insulele Craraibe. În 1998 (an care ocupă poziţia a doua în topul celor mai fierbinţi ani din istorie), se estimează că lumea a pierdut aproximativ 16 % din recife.
La pierderea acestora contribuie mulţi factori – poluarea ţărmurilor învecinate, pescuitul prin dinamitare care se practică în regiunile subdezvoltate, creşterea acidităţii apelor oceanului. Totuşi cea mai devastatoare cauză a recentei, rapidei şi nemaivăzutei distrugeri a recifelor de corali este – după cum cred oamenii de ştiinţă – creşterea temperaturilor din oceane, datorită încălzirii globale.
Înălbirea coralilor – procesul prin care recifurile sănătoase, multicolore, se transformă în schelete albe sau cenuşii – are loc atunci când microorganismele care vieţuiesc în membrana transparentă care acoperă scheletul, sunt tulburate de creşterea temperaturii, precum şi de alţi factori, şi pleacă. Atunci, pielea subţire şi transparentă – lipsite de acele zoxuri (zooxanthelle) viu colorate – scoate la iveală scheletul incolor din carbonat de calciu aflat dedsupt. Înălbirea este, în general, preludiul morţii recifului.

 

Recif de corali vii Recif corali

Recife de corali în plină viaţă (imagine stânga), recife de corali lipsite de viaţă (imagine dreapta)

Sursa: http://plus.maths.org/latestnews/jan-apr07/corals/reef.jpg
http://whyfiles.org/245coral_reef/images/dead_reef2sm.jpg --- ^sus

 

Legăturile dintre încălzirea globală şi înălbirea pe scară largă a coralilor, care cu numai 10-15 ani in urmă era considerată controversată, este acum acceptată de toată lumea.


Coralii împreună cu multe alte forme de viaţă din oceane – sunt ameniţaţi de creşterea nemaiîntâlnită a emisiilor de dioxid de carbon din întreaga lume, nu doar pentru că aceste gaze se adună în atmosfera planetei şi duc la creşterea temperaturii în oceane, dar şi pentru că o treime din ele ajung să se scufunde în apa oceanelor şi duc la creşterea acidităţii sale.
Acidul carbonic care rezultă din cantităţile crescânde de CO2 schimbă PH-ul din apele ocenaelor, precum şi raportul dintre ionii carbonizaţi şi cei bicarbonaţi. La rândul lor, aceste transformări alterează nivelul de saturaţie a carbonului de calciu din oceane – lucru important, pentru că multe alte vietăţi marine de mici dimensiuni folosesc în mod normal carbonatul de calciu ca material principal de construcţie pentru structurile rigide pe care le înalţă – precum recife sau cochilii – şi de care depind vieţile lor.
Peste tot în lume, componenţa chimică din oceane se modifică în diverse feluri, din cauza noastră, a oamenilor. Drept rezultat, există din ce în ce mai multe “zone moarte”, lipsite de forme de viaţă acvatice. Unele sunt provicate de apariţia valurilor de alge din apele mai calde, afectate de poluarea provocată de activităţile umane de pe mal.
Multe din aceste valuri de alge au ajuns la dimensiuni spectaculoase şi nemaiîntâlnite. În Marea Baltică, de exemplu, a trebuit ca multe staţiuni să fie închise în vara lui 2005, din cauza algelor.
Algele sunt numai unul dintre factorii de îmbolnăvire al căror efect este sporit din pricina încălzirii globale. Atunci când aceşti factori – alge, tânţari, căpuşe, muşte ţeţe, păduchi, purici, melci, lilieci, rozătoare, sau alte forme de viaţă purtătoare de germeni – încep să apară în zone noi şi să acopere suprafeţe mai mari, creşte şi probabilitatea ca ei să interacţioneze cu oamenii, iar bolile pe care le poartă devin încă şi mai ameniţătoare.
În general relaţia dintre specia umană şi lumea microbiană a germenilor şi virusurilor este mai puţin ameniţătoare atunci când iernile şi nopţile sunt mai reci, şi există cât mai puţine alterări. Mai mult, ameniţarea microbilor este mai redusă atunci când mare biodiversitate a unor zone precum pădurile virgine tropicale – acolo unde se află cea mai mare procentaj de specii de pe planetă – este apărată de distrugeri şi de aglomerările umane.
Încălzirea globală duce la extinderea tuturor acestor limite în direcţii greşite, sporind astfel gardul de vulnerabilitate a oamenilor în faţa unor boli noi şi necunosute, sau provocând noi valuri ale bolilor aflate cândva sub control.
Tânţarii sunt grav afectaţi de încălzirea globală. Sunt oraşe care se aflau cândva chiar deasupra limitei până la care puteau ajunge tânţarii. Nairobi din Kenya şi Harare din Zibambwe sunt două dintre acestea. Acum, însă ţânţarii ajung la atitudini mai mari. (înainte de 1970 temperaturile scăzute provocau îngheţuri de altitudini mari şi făceau ca ţânţarii, respectiv bolile provocate de aceştia, să se limiteze la zonele cu altitudini joase).
În ultimii 25-30 de ani au apărut circa 30 de aşa-numite “noiboli. Unele dintre cele vechi, care fuseseră ţinute sub control, ies din nou la suprafaţă. (Noi boli: virusul hanta, virusul machupo, arenaviridae, virusul corona, febra Dengue-ouă de ţânţari, borrrelia burgdorferi sau maladia lyme, E. Coli, febra Marburg însoţită de hemoragie, boala legionarului, virusul gripei, virusul nipah, tuberculoza)

 

Virusul corona Virusul corona

Virusul Corona provoacă: voma, diaree (complică majoritatea gastroenteritelor)

Sursa: http://www.vet.cornell.edu/microbiology/faculty/Whittaker/WhittakerCorona.gif --- ^sus

 

Un exemplu este virusul Nilului de vest, care a pătruns în Statele Unite pe ţărmurile estice din Maryland, în 1999, apoi, în doi ani, a traversat Mississippi. După încă doi ani, virusul s-a răspândit în tot continentul.

 

Acestea sunt principalele efecte directe sau indirecte ale încălzirii globale. Din păcate ele nu se opresc aici. Prin urmare degeaba avem ecomonie de vârf, tehnologie ultramodernă dacă nu avem unde unde să ne bucurăm de toate acestea. Prioritatea premordială este salvarea Pământului de la distrugere totală! Soluţii sunt, încă nu este prea târziu, dar pentru asta trebuie să spunem cu toţii: "STOP încălzirii GLOBALE" ^sus

 

<<- pagina precedentă

 

Pagina 1 ---- Pagina 2 ---- Pagina 3 ---- Pagina 4 ---- Pagina 5---- Pagina 6---- Pagina 7